Definita cuvantului vobulator
VOBULATÓR, vobulatoare, s. n. 1. Generator electronic care produce oscilații de amplitudine constantă, dar cu frecvență liniar variabilă în timp, în scopul măsurării caracteristicilor de amplitudine și frecvență. – Din engl. wobbulator, fr. vobulateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vobulator
DIRÉCTOR2, -OÁRE s. m. f. 1. conducător al unei întreprinderi, al unei instituții sau al unei direcții dintr-un organ central. 2. fiecare din cei cinci membri ai Directoratului (2). (< fr. directeur, lat. director) Vezi definitia »
NUNTITÓR, -OARE, nuntitori, -oare, adj. (Rar) Nupțial. – Nunti + suf. -tor. Vezi definitia »
SUBORDONATÓR, -OÁRE adj. care subordonează. ♦ conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de subordonare (2) între propozițiile subordonate și regentă. (< subordona + -tor) Vezi definitia »
LOCUITÓR, -OÁRE, locuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care are domiciliul obișnuit într-un loc determinat (într-un oraș, într-o regiune, într-o țară etc.). [Pr.: -cu-i-. – Var.: (înv.) lăcuitór, -oáre s. m. și f.] – Locui + suf. -tor. Vezi definitia »
ANTEROPOSTERIÓR, -OÁRĂ adj. care are direcția din față către spate. (< fr. antéropostérieur) Vezi definitia »