bibícă (persoană) (înv., fam.) s. f., g.-d. art. bibícii; pl. bibíci Vezi definitia »

hastură, hasturi s. f. (înv.) prostituată. Vezi definitia »

VIRESCÉNȚĂ s. f. înverzire anormală a părților colorate ale florilor, în special a petalelor. (< fr. virescence) Vezi definitia »

RECUNOȘTÍNȚĂ s.f. Aducere aminte cu dragoste, cu devotament a unei binefaceri primite; gratitudine. [< recunoaște, după it. riconoscenza, fr. reconnaissance]. Vezi definitia »

PRELÁTĂ s. f. foaie de pânză deasă și impermeabilă, la acoperirea camioanelor, a diverselor obiecte și materiale. (< fr. prélart) Vezi definitia »