SABLÉZĂ, sableze, s. f. Aparat de sablat. – Din fr. sableuse. Vezi definitia »

BACHELÍTĂ s. f. Rășină sintetică obținută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confecționarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic. – Din fr. bakélite. Vezi definitia »

a scăpa basma curată expr. a ieși cu bine dintr-o încurcătură / dintr-o situație dificilă. Vezi definitia »

ASIÉTĂ, asiete, s. f. 1. Înclinare longitudinală a unei nave din cauza repartizării neuniforme a încărcăturii. 2. Mod de fixare a impozitelor datorate statului. [Pr.: -si-e-] – Din fr. assiette. Vezi definitia »

CREÁSTĂ, creste, s. f. 1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au la cap unele păsări. ◊ Compus: creasta-cocoșului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristala); b) numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava). ♦ (Anat.) Proeminență osoasă. 2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apă etc. 3. Coamă de acoperiș. 4. (În sintagma) Creasta de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu. – Lat. crista. Vezi definitia »