ERITRÓZĂ s.f. (Med.) 1. Aspect roșu congestiv al pielii și al mucoaselor. ♦ Hiperplazie a țesuturilor formatoare de hematii. 2. Monozaharidă cu patru atomi de carbon. 3. Mare ușurință de a roși. [< fr. érythrose]. Vezi definitia »

potícă¹, potíci, s.f. (reg.) un fel de leasă, de gard de nuiele, care servește la construcția pereților la casele țărănești. Vezi definitia »

spuzáncă, spuzănci, s.f. (reg.) un fel de plăcintă făcută din mămăligă coaptă în spuză. Vezi definitia »

MÁNȘĂ¹, manșe, s. f. Pârghie folosită la comanda aripioarelor și a profundorului unui avion; p. gener. mâner, manivelă. – Din fr. manche. Vezi definitia »

MODENATÚRĂ, modenaturi, s. f. Proporția și forma diferitelor profiluri care decorează un element de arhitectură; ansamblul mulurilor unei construcții. – Din fr. modénature. Vezi definitia »