BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. Tranz. A bate un teren spre a-l face tare și neted; a bătuci. ♦ Refl. A se umple de bătături (2). – Din bătătură. Vezi definitia »

cercuri imaginare,invocate de Ptolemeu pentru a demonstra miscarea planetelor Vezi definitia »

soprí, soprésc, vb. IV refl. (reg.) a se constipa. Vezi definitia »

DENDROFÓRI s. m. pl. (ant.) nume dat purtătorilor de arbori tineri la procesiunile închinate zeiței Cibele și lui Bacus. (< dendro- + -for²) Vezi definitia »

șupurí (-résc, -ít), vb. refl. – (Mold.) A se scurge, a se prelinge, a se fofila. – Var. înv. șipuri, șubuli. Origine incertă, dar probabil expresivă. Părerea lui Philippide, Principii, 140, care pornește de la *șupuri ‹ șurub, pare inacceptabilă. După Scriban, ar fi cuvînt de origine mag. Vezi definitia »