ELECTROBIOLOGÍE s. f. Studiu al apariției și al efectelor fenomenelor electrice în organismele vii, în special asupra sistemului nervos și a contracțiilor musculare. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. électrobiologie. Vezi definitia »

CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. – Câine + suf. -ie. Vezi definitia »

CONTRASTÁLIE s. f. valoarea penalizării aplicate de armator navlositorului pentru depășirea timpului de încărcare-descărcare stipulat în contract. (< contra¹- + stalie) Vezi definitia »

FÚRIE, furii, s. f. Stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine; mânie nestăpânită; violență. ◊ Loc. adv. Cu furie = extrem de furios; cu putere mare, nestăvilită. ♦ Fig. (Rar) Dorință puternică, patimă, pornire nestăpânită. [Acc. și: furíe] – Din fr. furie, lat. furia. Vezi definitia »

FITOCHIMÍE s. f. ramură a biochimiei care se ocupă cu studiul proceselor chimice din plante; chimie vegetală. (< fr. phytochimie) Vezi definitia »