JOIMĂRÍȚĂ, joimărițe, s. f. Ființă imaginară cu înfățișare de femeie respingătoare, despre care se credea în popor că pedepsește, în noaptea care precedă Joia Mare, pe fetele și femeile tinere leneșe la tors sau la dărăcit. ◊ Fig. (Pop.) Femeie foarte urâtă. – Joi + mare + suf. -iță. Vezi definitia »

gropílă, gropíli, s.f. (reg.) groapă mică. Vezi definitia »

CALCOZÍNĂ, calcozine, s. f. Sulfură naturală de cupru. – Din fr. chalcosine. Vezi definitia »

HAVAIÁNĂ s.f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu chitara, cu sunetul lin și tărăgănat. [Pron. -va-ia-. / < fr. hawaïenne, cf. Hawaii – arhipelag în Pacific]. Vezi definitia »

VOCÁBULĂ s.f. (Liv.) 1. Cuvânt, vorbă. 2. Unitate, element de vocabular (2) [în DN]. [< lat. vocabulum]. Vezi definitia »