răpușíe, răpușíi, s.f. (reg.; în expr.) pe răpușie = pe întrecute; cu răpușie = cu forța; a merge cu răpușia = a provoca o vrajbă. Vezi definitia »

DISPÉRSIE s. f. 1. împrăștiere, răspândire. ◊ împrăștiere a unei substanțe în particule foarte fine într-un mediu solid, lichid sau gazos. ◊ răspândire a semințelor, a plantelor. ◊ (stat. mat.) expresie care măsoară concentrația unei mulțimi de valori în jurul unei valori medii. ◊ fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeași armă și cu aceleași elemente de tragere nu se confundă. 2. descompunere a luminii în radiațiile monocromatice componente la trecerea printr-o prismă de sticlă. 3. (mat.) indicator numeric al împrăștierii valorilor unei variabile aleatorii față de valoarea medie. (< fr. dispersion, lat. dispersio) Vezi definitia »

GELIVÁȚIE s. f. (Geol.) Degradare a rocilor de la suprafața pământului datorită variațiilor de temperatură. – Din fr. gélivation. Vezi definitia »

PERITONEOSCOPÍE s.f. Ventroscopie, laparoscopie. [< fr. péritonéoscopie, cf. gr. peri – împrejur, skopein – a privi]. Vezi definitia »

ALTIPLANÁȚIE s.f. Proces de nivelare a reliefului sub acțiunea alternării ciclice a înghețului și dezghețului din regiunile montane; crioplanație. [< fr. altiplanation]. Vezi definitia »