Definita cuvantului ambulacru
AMBULÁCRU, ambulacre, s. n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ambulacru
DECLIVOMÉTRU s.n. Instrument cu care se măsoară panta unui teren sau a unei suprafețe plane înclinate. [< fr. déclivomètre]. Vezi definitia »
BURU, ins. indoneziană în Arh. Moluce; 8,8 mii km2. Relief muntos (alt. max.: 2.429 m). Păduri tropicale. Vezi definitia »
REFRACTOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea indicilor de refracție ai substanțelor, în special lichide. [< fr. réfractomètre]. Vezi definitia »
RÓSTRU, rostruri, s. n. 1. Organ bucal la unele insecte (muște, ploșnițe etc.), alungit în formă de trompă. 2. Prelungire cartilaginoasă a botului rechinilor și altor animale. 3. Un fel de ghimpe frontal al cefalotoracelui la unii raci. – Din lat. rostrum, fr. rostre. Vezi definitia »
ANTROPOLÁTRU, -Ă s. m. f. 1. cel care divinizează omul. 2. cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane. (< fr. anthropolâtre) Vezi definitia »