Definita cuvantului zaherea
ZAHEREÁ, zaherele, s. f. (Înv.) Provizii alimentare pe care țările române erau obligate să le pună la dispoziția oștilor otomane. ♦ (Reg.) Tain pentru vite, preparat din tărâțe, sfeclă de zahăr, sare etc.; p. ext. nutreț, furaj. [Var.: zahareá s. f.] – Din tc. zahire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu zaherea
SARAGEÁ, saragele, s. f. 1. Călăreț din vechea cavalerie turcească. 2. Soldat din cavaleria neregulată a țărilor românești. – Din tc. sarica. Vezi definitia »
a-și vărsa fierea / veninul expr. a vorbi cu ură. Vezi definitia »
A TĂCEA a blătui, a închide pliscul, a tăcea ca mortul în păpușoi, a trage fermoarul, a-și ține botul / gura. Vezi definitia »
CÍNCILEA, CÍNCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”: de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al patrulea și al șaselea. ◊ Expr. A fi a cincea roată la car (sau la căruță)= a se afla pe un plan cu totul secundar, a fi de prisos. – Cinci + le + a. Vezi definitia »
ancắtelea, (d-ancắtelea) adv.(pop.) fără astâmpăr; din răsputeri Vezi definitia »