PONCÍF s. n. 1. desen înțepat pe care se presară ponce pentru a fi reprodus pe o altă hârtie. 2. producție artistică sau literară banală. ◊ afirmație lipsită de originalitate. (< fr. poncif) Vezi definitia »

LOGOGRÍF s. n. 1. problemă enigmistică în care prin suprimarea pe rând a câte unei litere sau silabe dintr-un cuvânt se obține un cuvânt nou. 2. (fig.) lucru confuz, greu de descifrat; enigmă. (< fr. logogriphe) Vezi definitia »

SÉIF, seifuri, s. n. Dulap sau ladă de fier în care se păstrează, de obicei într-o instituție bancară, bani, hârtii și obiecte de valoare; casă de bani. ♦ Încăpere specială, bine asigurată (la arhive sau la biblioteci publice), în care se păstrează manuscrise, documente și alte obiecte de valoare. [Var.: safé, saféu, sef s. n.] – Din engl. safe. Vezi definitia »

ANAGLÍF s.n. 1. Sculptură în relief sau în basorelief. 2. (Mat.) Desen al unui corp geometric executat în două culori (roșu și albastru), privit cu ajutorul unor ochelari, care, la rândul lor, având și ei un vizor colorat în roșu și altul în albastru, dau imaginea unui corp în relief. ◊ (Fiz.) Procedeul anaglifelor = procedeu stereoscopic prin care se obține imaginea în relief a unui obiect, folosindu-se ochelari cu sticle de culori diferite, complementare. [Var. anaglifă s.f. / < fr. anaglyphe, cf. gr. anaglyphos]. Vezi definitia »

APOCRÍF, -Ă I. adj. (despre documente, scrieri) atribuit în mod fals unui alt autor; neautentic. II. s. n. scriere religioasă nerecunoscută de canoane. (< fr. apocryphe, lat. apocryphus) Vezi definitia »