rătăcánă, rătăcăni, s.f. (pop.) șanț făcut de ploaie; hârtop; surpătură. Vezi definitia »

LÁSTRĂ, lastre, s. f. (Înv.) Stofă scumpă de lână. – Et. nec. Vezi definitia »

EȘANCRÚRĂ s.f. 1. (Geol.) Excavație, scobitură arcuită în malul mării. 2. (Anat.) Scobitură arcuită pe marginea unui organ. [< fr. échancrure]. Vezi definitia »

DOJÁNĂ, dojeni, s. f. Observație cu caracter moralizator, făcută cuiva care a comis o greșeală (ușoară); mustrare, ceartă. – Din dojeni (derivat regresiv). Vezi definitia »

TRIÓZĂ s.f. (Chim.) Monozaharidă cu trei atomi de carbon. [Pron. tri-o-. / < fr. triose]. Vezi definitia »