Definita cuvantului zbuciumare
ZBUCIUMÁRE, zbuciumări, s. f. Faptul de a (se) zbuciuma; frământare, chin, necaz; agitație, alergătură; zvârcolire, zbatere. – V. zbuciuma.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu zbuciumare
VIOLENTÁRE, violentări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a violenta și rezultatul ei. [Pr.: -vi-o-] – V. violenta. Vezi definitia »
EPITELIZÁRE s.f. (Med.) Acoperirea cu epiteliu a unei plăgi după cicatrizare. [După fr. epithélisation]. Vezi definitia »
ZĂCÁRE, zăcări, s. f. (Reg.) Boală grea și îndelungată, zăcere. ◊ Expr. A cădea în (sau la) zăcare = a se îmbolnăvi greu. – Zăcea + suf. -are. Vezi definitia »
CONSFĂTUÍRE s.f. Acțiunea de a se consfătui și rezultatul ei. ♦ Ședință în care se discută probleme de interes comun. [< consfătui]. Vezi definitia »
SCHIMONOSÍRE, schimonosiri, s. f. Acțiunea de a (se) schimonosi și rezultatul ei. [Var.: (reg.) schimosíre s. f.] – V. schimonosi. Vezi definitia »