AMONÍT, amoniți, s. m. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, care au trăit în paleozoic; (și la sg.) moluscă aparținând acestui ordin. – Din fr. ammonite. Vezi definitia »

EUROCRÉDIT s. n. credit acordat pe piețele europene pe termen mediu de către băncile din circuitul eurovalutar. (< euro¹- + credit) Vezi definitia »

ACAUSTOBIOLÍT s.n. Rocă sedimentară de origine organică, având proprietatea de a nu arde. [< fr. acaustobiolite, cf. gr. a – fără, kaustos – combustibil, bios – viață, lithos – piatră]. Vezi definitia »

SUPRANUTRÍT, -Ă, supranutriți, -te, adj. Supraalimentat. – Supra- + nutrit (după fr. surnourri). Vezi definitia »

FĂCĂLUÍT¹ s. n. (Reg.) Faptul de a făcălui. – V. făcălui. Vezi definitia »