STRIGÓI, -OÁIE, strigoi, -oaie, s. m. și f. (În superstiții) Sufletul unui om (mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întâlnește; p. ext. om născut într-o zodie nefavorabilă, care s-ar afla în legătură cu diavolul și s-ar ocupa cu vrăji și cu farmece. ♦ Epitet dat unui om rău, ursuz sau unui bătrân cu apucături demodate. – Strigă + suf. -oi. Vezi definitia »

OFIȚERÓI, ofițeroi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui ofițer (I 1). – Ofițer + suf. -oi. Vezi definitia »

căoí pers 3 sg. căoie, vb. IV (reg.; despre curcani) a bolborosi, a chiorăi. Vezi definitia »

pândărói, -oáie, s.m. și f. (reg.) persoană lipsită de delicatețe, grosolană, necioplită. Vezi definitia »

smardoi, smardoi s. m. (deț.) pușcăriaș, bătăuș, temut de ceilalți deținuți. Vezi definitia »