DECALCÁRE s.f. Acțiunea de a decalca și rezultatul ei. [< decalca]. Vezi definitia »

ADÚCERE, aduceri, s. f. Acțiunea de a aduce. ◊ Expr. Aducere-aminte = amintire. Vezi definitia »

AUTOÎNSĂMÂNȚÁRE, autoînsămânțări, s. f. (Bot.) Însămânțare naturală a plantelor prin scuturarea semințelor. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + însămânțare. Vezi definitia »

ZBURDÁRE, zburdări, s. f. Acțiunea de a zburda și rezultatul ei; fig. avânt. – V. zburda. Vezi definitia »

MOÁRE s. f. (Reg.) Apă cu sare sau cu oțet (folosită la conservarea legumelor); lichid acru în care se țin ori s-au ținut murături; spec. zeamă de varză. ◊ Expr. A ști (sau a cunoaște) moarea cuiva = a cunoaște firea, obiceiurile cuiva. A mânca (sau a gusta) moarea (sau din moarea) cuiva = a avea de suportat supărarea, toanele cuiva. ♦ Fel de mâncare preparat cu saramură. ♦ Fig. Fel de a fi al cuiva; fire, temperament, caracter. – Probabil lat. moria. Vezi definitia »