bibícă (persoană) (înv., fam.) s. f., g.-d. art. bibícii; pl. bibíci Vezi definitia »

porfíră, porfíre, s.f. (înv.) 1. purpură (pentru veșminte); veșmânt făcut din purpură. 2. (fig.) putere politică supremă a suveranului; stăpânire, conducere, guvernare. 3. (înv. și pop.) varietate de vin roșu deschis. 4. varietate de struguri cu boabe roșietice. 5. culoare purpurie. Vezi definitia »

AVRĂMEÁSĂ s. f. (Bot.) Veninariță. [Var.: avrămeáscă s. f.] – Bg. avran, rus. avran (după Avram). Vezi definitia »

nóimă (nóime), s. f. – Sens, logică, bun-simț. – Mr. noimă, megl. noimă „semnal”. Ngr. νόημα (Cihac, II, 679; Gáldi 213), cf. alb. noimë. Sec. XVIII. Vezi definitia »

clitorítă (clitoríte), s. f. – Prostituată. Cuvînt argotic, de origine necunoscută. Der. de la clitoris propusă de Vasiliu, GS, VII, 110, este puțin probabilă. Vezi definitia »