cioclovină, cioclovine s. f. v. ciochist. Vezi definitia »

HORCĂITÚRĂ, horcăituri, s. f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăială. [Pr.: -că-i-] – Horcăi + suf. -tură. Vezi definitia »

TEOFILÍNĂ s. f. alcaloid din frunzele de ceai, izomer al teobrominei, folosit ca diuretic, stimulent al miocardului, vasodilatator etc. (< fr. théophylline) Vezi definitia »

GLOBÚLĂ s.f. Corp sferic foarte mic. ♦ (Anat.) Celulă care intră în compoziția sângelui. ◊ Globulă albă = leucocită; globulă roșie = hematie. [Var. globul s.m. / < fr. globule]. Vezi definitia »

podúșcă², podúști, s.f. (reg.) 1. bară sau șină de fier folosită ca sprijin la osia carului sau a căruței, pentru a-i mări rezistența. 2. bucea care căptușește capetele osiei roții carului sau a căruței, spre a feri osia de uzură. 3. lemn scurt folosit la transportul buștenilor. Vezi definitia »