rohátcă (rohắtci), s. f. – (Mold.) Poartă, vamă, barieră. Sl., cf. ceh. rohatka, rus. rogatka (Cihac, II, 312). – Der. rohătcar, s. m. (vămuitor). Vezi definitia »

LITIÉRĂ s. f. 1. lectică. 2. strat de frunze moarte și alte resturi vegetale și animale care acoperă solul în pădure. (< fr. litière) Vezi definitia »

CRÓSĂ², crose, s. f. Smoc de pene întrebuințat altădată ca ornament la pălăriile femeilor sau la chipiele militarilor. – Et. nec. Vezi definitia »

DINAMOCÓRĂ adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe se răspândesc prin crăparea explozivă a fructelor. (< fr. dynamochore) Vezi definitia »

CANEFÓRĂ s.f. (Ant.) Tânără femeie care poartă pe cap un coș plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. ♦ Statuie reprezentând o asemenea femeie. [< fr. canéphore, cf. gr. kaneon – coș, phoros – purtător]. Vezi definitia »