CRÉDIT s. n. 1. relație ce se stabilește între o persoană (creditor) care acordă, sub formă de împrumut, o sumă de bani sau alte valori și o altă persoană (debitor), care primește împrumutul, urmând ca restituirea să se efectueze la o dată ulterioară, determinată; împrumut acordat; creanța creditorului; obligația (bănească) a celui creditat. 2. sferă a circulației bănești cuprinzând relațiile de credit. 3. coloana (din dreapta) a unui cont, care reprezintă sumele avansate. 4. (fig.) încredere, considerație, stimă, autoritate de care se bucură cineva. (< fr. crédit, lat. creditum) Vezi definitia »

ÎNĂLBÍT¹ s. n. Faptul de a înălbi; înălbire. – V. înălbi. Vezi definitia »

cutit de mici dimensiuni Vezi definitia »

CONDROCÍT, condrocite, s. n. (Biol.) Celulă cartilaginoasă matură. – Din engl. chondrocyte. Vezi definitia »

OSTEOLÍT, osteoliți, s. m. Os fosilizat. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéolithe. Vezi definitia »