TRÉMĂ, treme, s. f. Semn diacritic format din două puncte care se așază orizontal deasupra unei vocale, în unele limbi, pentru a indica o anumită pronunțare a sunetului respectiv. – Din fr. tréma. Vezi definitia »

anghínă s.f. (înv. și reg.) pânză groasă de cânepă; nanchin Vezi definitia »

STÍVĂ s.f. (Mar.) Magazie, loc pe o navă unde este așezată încărcătura. [< it. stiva]. Vezi definitia »

surleáță, surléțe, s.f. (reg.) colibă în care locuiesc țăranii în timpul cositului. Vezi definitia »

PROTOCARBÚRĂ s.f. Combinația cea mai săracă în carbon pe care un corp simplu o poate forma cu acesta. [< fr. protocarbure]. Vezi definitia »