BUCCINATÓR s. m. 1. mușchi al obrazului, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. 2. nerv maxilar inferior. (< fr. buccinateur, lat. buccinator) Vezi definitia »

NECURGĂTÓR adj. v. CONTORSIONAT (2). Fig. (Despre stil) Lipsit de armonie, necurgător; chinuit. [DEX '98] Vezi definitia »

AEROGLISÓR, aeroglisoare, s. n. Vehicul care se deplasează prin alunecare pe o pernă de aer¹. – Din fr. aéroglisseur. Vezi definitia »

OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare s., adj. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea. ♦ Spec. Persoană care mânuiește aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran. 2. S. m. și f. Persoană care face anumite operații chirurgicale; chirurg. 3. S. m. (Mat.) Funcție între două spații vectoriale, compatibilă cu structura vectorială a spațiilor respective. 4. S. m. (Fil.) Conectiv. 5. Adj. (În sintagma) Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații, sala de preanestezie și sălile aferente. – Din fr. opérateur, lat. operator, -oris. Vezi definitia »

CASCADÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Persoană special antrenată care se substituie unui actor (principal), de obicei în cursul filmării unei scene de mare pericol. ♦ Acrobat care execută serii de căzături și sărituri (adesea în grup). 2. (Fam.) Persoană cu o conduită ușuratică, inconstantă. [< fr. cascadeur]. Vezi definitia »