MOCHÉTĂ, mochete, s. f. Țesătură plușată, cu bătătură de in sau de cânepă și cu urzeală de lână, folosită pentru covoare; bucată din acest fel de țesătură, care acoperă (de obicei) toată suprafața podelei. – Din fr. moquette. Vezi definitia »

CAVÉTĂ s.f. (Arhit.) Mulură concavă având ca profil un sfert de cerc. [Var. caveu s.n. / < fr. cavet]. Vezi definitia »

mirandolină, mirandoline s. f. (eufem.) țigancă. Vezi definitia »

jijíță s.f. (reg.) viță, vrej, curpen. Vezi definitia »

TRÚCĂ s. f. (Cin.) Utilaj complex folosit pentru filmări combinate. – Din fr. truc. Cf. engl. trick. Vezi definitia »