GREC, GREACĂ I. adj., s. m. f. (locuitor) Din Grecia. II. adj. care aparține Greciei sau populației ei. o arta ~ = arta dezvoltatĂ? în Grecia continentalĂ? și insularĂ?, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilĂ?rii unor elemente din arta Orientului și a Egiptului. â?? (s. f.) limbĂ? indoâ??europeanĂ? vorbitĂ? în Grecia. -Din fr. Grec, grecque, lat. Graecus Vezi definitia »

FURTUNÁTEC, -Ă adj. v. furtunatic. Vezi definitia »

CHEC s. n. sort de prăjitură englezească coaptă în forme, din aluat gros și dulce cu ingrediente (nuci, stafide, rahat etc.). (< engl., fr. cake) Vezi definitia »

DEMISÉC adj. inv. (despre vinuri) cu gust intermediar între dulce și sec. (< fr. demi-sec) Vezi definitia »

AZTÉC, Ă (‹ fr. {i}) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Triburi amerindiene din reg. centrală a statului Mexic, din familia de limbi uto-aztecă. A., una dintre ramurile populației cicimecilor, au coborît stepele nordice ale Mexicului precolumbian și au cucerit și supus terit. ate triburilor învecinate (toltecii, mixtecii, hauxtecii, olmecii și zapotecii) întemeind o vastă stăpînire în reg. Americii Centrale. Între 1325 și 1370 au ocupat ins. din L. Texcoco unde și-au fondat capitala statului, Tenochtitlán (astăzi Ciudad de Mexico), dînd naștere unei strălucitoare civilizații căreia i-au pus capăt conchistadorii spanioli conduși de Hernán Cortés (1519-1521). ♦ Persoană care face parte din această populație. 2. Adj. Care aparține a (1), privitor la a. ♦ Arta a. v. artă precolumbiană. Vezi definitia »