CĂMÁRĂ, cămări, s. f. 1. Încăpere mică în care se păstrează alimente. 2. (Înv.) Cameră, odaie. ◊ Cămară domnească = (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova): a) totalitatea veniturilor domniei, provenite din vămi, ocne și impozite indirecte, deosebite de veniturile vistieriei; b) (rar) monetărie. – Probabil lat. *camara în loc de cam(m)ara „cameră” (< gr.). Vezi definitia »

BALTÍSTICĂ s. f. știință care studiață limbile și literaturile baltice. (< balt/ic/ + -istică) Vezi definitia »

țâgấră¹ s.f. (reg.) steaua polară. Vezi definitia »

HIDROCINEMÁTICĂ s. f. ramură a hidrodinamicii care studiază mișcarea fluidelor, independent de forțele care se exercită asupra lor. (< fr. hydrocinématique) Vezi definitia »

blóndă (dantelă) (înv.) s. f., g.-d. art. blóndei; pl. blónde Vezi definitia »