Definita cuvantului magistrat
MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. (Înv.) Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) fr. magistrat, (3) germ. Magistrat. Cf. lat. magistratus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu magistrat
BRĂZDÁT, -Ă, brăzdați, -te, adj. 1. Acoperit sau străbătut de brazde (1). 2. Fig. (Despre fața omului) Cu cute, cu zbârcituri; zbârcit, ridat, cutat. – V. brăzda. Vezi definitia »
EGALÁT, -Ă, egalați, -te, adj. Făcut sau devenit egal; nivelat; uniformizat. – V. egala. Vezi definitia »
NEACCIDENTÁT, -Ă, neaccidentati, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care a ieșit nevătămat dintr-un accident. 2. (Despre terenuri, drumuri etc.) Care nu prezintă neregularități. [Pr.: ne-ac-] – Ne- + accidentat. Vezi definitia »
PSIHOPÁT, -Ă s.m. și f. Suferind de psihopatie. [< fr. psychopathe]. Vezi definitia »
ÎNSCĂUNÁT, -Ă, înscăunați, -te, adj. Care s-a urcat pe tron; care a primit demnitatea de arhiereu; p. gener. ajuns la putere, instaurat. [Pr.: -scă-u-] – V. înscăuna. Vezi definitia »