Definita cuvantului magnetit
MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu magnetit
HIPOFOSFÍT s. m. sare a acidului hipofosforos. (< fr. hypophosphite) Vezi definitia »
BRONZÍT s. n. Varietate de piroxen și oxid de fier, având culoarea brună-gălbuie, asemănătoare cu a bronzului. – Din fr. bronzit. Vezi definitia »
MITROPOLÍT, mitropoliți, s. m. Rang în ierarhia Bisericii ortodoxe, inferior patriarhului și superior episcopului; persoană care deține acest rang. – Din sl. mitropolitŭ. Vezi definitia »
REZALÍT s. n. porțiune de zid mult îngropată, care modulează fațada unei construcții. (< germ. Risalit) Vezi definitia »
TECALEMÍT s.n. 1. Dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. Pompă (de mână) cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. [Pl. -te, -turi. / < fr. técalémite, rus. tekalemit]. Vezi definitia »