treierá (-r, -át), vb. – A separa semințele cerealelor de restul plantei. – Var. treera, triera. – Mr. triγir(are), megl. trăir(ari). Lat. tribŭlāre (Densusianu, Hlr., 168; Koerting 9722; Pușcariu 1759; REW 8885), cf. it. trebbiare (sard. triulare), prov. treblar, sp. trillar, port. trilhar. – Der. treier (var. Mold. trier), s. n. (treierare, treierat); treierat, s. n. (acțiunea de a treiera); treierător, s. m. (persoană care se ocupă cu treieratul); treierătoare, s. f. (femeie care treieră; mașină de treierat); treieriș, s. n. (treierat); treierătură, s. f. (grîu treierat). Vezi definitia »

a șifona mutra expr. (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) în bătaie. Vezi definitia »

SPERÁ vb. intr., tr. a avea speranță, a nădăjdui. (< lat., it. sperare) Vezi definitia »

pițurá, píțur, vb. I (reg.; despre lână) a toarce gros. Vezi definitia »

COROBORÁ vb. tr. a întări, a confirma, a sprijini. (< fr. corroborer, lat. corroborare) Vezi definitia »