Definita cuvantului magnetotecă
MAGNETOTÉCĂ, magnetoteci, s. f. Colecție de benzi magnetice (înregistrate); p. ext. mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. – Din fr. magnétothèque.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu magnetotecă
BORÚRĂ, boruri, s. f. Compus al borului1 cu metalele. – Din fr. borure. Vezi definitia »
CARTÉLĂ s.f. 1. Carnețel, hârtie care conține bonuri de masă pentru cantină, bonuri cu care se obțin produse raționalizate etc. 2. Fișă-tip folosită la păstrarea și la prelucrarea codificată a informației la calculatorul electronic. 3. Bandă de carton perforată după un anumit desen, după care se țese o stofă. [< it. cartella]. Vezi definitia »
APOGIATÚRĂ s.f. Notă muzicală ornamentală care se execută înaintea unei note obișnuite, la interval de un ton sau de un semiton. [Pron. -gi-a-, pl. -ri. / < it. appoggiatura]. Vezi definitia »
DERMATOMIOZÍTĂ s.f. Dermatită scleroasă, însoțită de degenerarea nesupurativă, cu contractură, a mușchilor striați. [Pron. -mi-o-. / < fr. dermatomyosite, cf. gr. derma – piele, mys – mușchi]. Vezi definitia »
MĂSÚȚĂ, măsuțe, s. f. Diminutiv al lui masă2; mescioară, mesișoară. ◊ Măsuță de noapte = noptieră. [Var.: mesúță s. f.] – Masă2 + suf. -uță. Vezi definitia »