Definita cuvantului mai
MAI2, maiuri, s. n. Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ♦ (Reg.) Bătător2. – Lat. malleus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mai
allégro assái (it.) (-le-gro, -sai) loc. adv. Vezi definitia »
vai de mama voastra cu dex.onlain Vezi definitia »
AI2 interj. (Fam.) Exclamație cu sens interogativ. Te faci că nu înțelegi, ai? Vezi definitia »
ZgKsaI <a href=„http://mupsoknaspkh.com/”>mupsoknaspkh</a>, [url=http://tukwxuxtllim.com/]tukwxuxtllim[/url], [link=http://ulugnldhstdm.com/]ulugnldhstdm[/link], http://qwsberhnhrsq.com/ Vezi definitia »
vái interj. – Exprimă durerea sau suferința. – Mr. vai. Creație expresivă, cf. lat. vae (REW 9126; Pascu, I, 182; der. directă nu este posibilă), ngr. βαί (Ronzevalle 170), ebr. way, alb., bg., sb. vaj, it. guai. Este dubletul lui vah, interj. din tc. vah, ngr. βάχ (Tiktin). – Der. valeu (var. vaileu, vaileo), interj. (vai), cu l expresiv, cf. au › aoleu; vaiet (var. vaet, va(i)er), s. n. (vai, plîngere, jelanie); văita (var. vă(i)eta, vă(i)era), vb. refl. (a se plînge, a se tîngui), uz general (ALR, I, 139; legătura cu alb. vajtoń, cf. Philippide, II, 740 și Candrea, nu pare directă); văicări (var. văicăra), vb. refl. (a se plînge, a se tîngui), probabil cu alterarea suf. expresiv -li sau -ni, cf. bondăni, bondări (prezența lui c nu este clară, cf. bg. vaikam); văicăreală (var. văicăritură, văitătură), s. f. (tînguit, lamentare); văina, vb. refl. (a se plînge), prin contaminare cu căina (Tiktin). Legătura lui a se văita cu lat. vagĭtāre nu este posibilă, cf. REW 9126. Vezi definitia »