ANTIGRIZUTÓS, -OÁSĂ adj. prevăzut cu dispozitive speciale de protecție contra exploziilor în minele de cărbuni cu emanații de grizu. (< fr. antigrisouteux) Vezi definitia »

TĂPĂLĂGÓS, -OÁSĂ, tăpălăgoși, -oase, adj. (Reg.) 1. (Despre oameni și animale) Care are picioarele mari și un mers greoi; tăpălog, tăpănos. 2. (Despre plante) Cu frunze mari, late. – Tăpălagă + suf. -os. Vezi definitia »

COMUNÉROS s. m. pl. 1. Denumire a orașelor libere din Castilia, care s-au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520. 2. Denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă. 3. Denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă (1820 – 1823), care reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii. – Cuv. sp. Vezi definitia »

CIMÓS, -OÁSĂ adj. (despre inflorescențe) în formă de cimă. (< lat. cymosus, fr. cymeux) Vezi definitia »

NETREBUINCIÓS, -OÁSĂ, netrebuincioși, -oase, adj. Care nu este trebuincios; nefolositor, inutil. [Pr.: -bu-in-] – Ne- + trebuincios. Vezi definitia »