ÚLIȚĂ, ulițe, s. f. 1. Drum îngust care străbate un sat (rar un oraș), mărginit de o parte și de alta de case; p. ext. stradă. ◊ Expr. A bate ulițile = a umbla fără rost, haimana; a hoinări. 2. (Colectiv) Oamenii care locuiesc în casele de pe uliță (1). [Pl. și uliți] – Din sl. ulica. Vezi definitia »

plenchíță s.f. (reg.) bucată de carne cu pieliță, care nu se poate mânca. Vezi definitia »

ARENDĂȘÍȚĂ, arendășițe, s. f. (Rar) Arendășoaică. – Arendaș + suf. -iță. Vezi definitia »

PĂLÍNCĂ s. f. v. palincă. Vezi definitia »

GLÁMNICĂ, glámnice, s. f. ~ (din sl. glavnikŭ; cf. glavă) Vezi definitia »