Definita cuvantului maimuțar
MAIMUȚÁR, maimuțari, s. m. (Rar) Persoană care umblă cu maimuța prin bâlciuri; p. ext. om caraghios. – Din maimuță + suf. -ar.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu maimuțar
DREPTÁR, dreptare, s. n. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. – Drept + suf. -ar. Vezi definitia »
PULPÁR, -Ă adj. referitor la pulpa dentară. (< fr. pulpaire) Vezi definitia »
TOBOȘÁR, toboșari, s. m. Persoană care bate toba într-o orchestră sau într-o fanfară; tobaș. ♦ (Adesea fig.) Persoană care adună lumea bătând din tobă, pentru a comunica vești și ordine de interes obștesc. [Var.: (înv. și pop.) doboșár s. m.] – Cf. magh. doboș. Vezi definitia »
FOLICULÁR1 s. m. (peior.) scrib, gazetăraș. (< fr. folliculaire) Vezi definitia »
IGNÁR, -Ă adj. ignorant; incult. (< fr. ignare, lat. ignarus) Vezi definitia »