Definita cuvantului clănțăni
CLĂNȚĂNÍ, clănțănesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre dinți) a se ciocni unul de altul cu zgomot și în mod ritmic (de frig, de frică etc.); (despre fălcile animalelor) a trosni (la vederea sau la devorarea prăzii). 2. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea ritmică a unor obiecte de metal sau de sticlă. ♦ A apăsa repetat, cu violență și cu zgomot de clanța unei uși. 3. Fig. (Peior.) A vorbi mereu; a flecări. ♦ Refl. recipr. A se certa (ușor), a se ciorovăi. [Var.: (pop.) clențăní, clențení vb. IV.] – Clanț + suf. -ăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clănțăni
BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan1 (2). – Din băcan1. Vezi definitia »
răbuní (-uésc, -ít), vb. refl. – 1. A sta întins, a se lungi. – 2. A se calma, a-și reveni. Mag. ráborulni (Scriban). În Banat și Olt. Vezi definitia »
ÎNCOTOȘMĂNÍ vb. IV. – V. încotoșmăna Vezi definitia »
SMOCHINÍ, smochinesc, vb. IV. Refl. A se zbârci1, a se încreți (ca o smochină). – Din smochină. Vezi definitia »
DESCUMPĂNÍ, descumpănesc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva să-și piardă echilibrul sufletesc; a dezorienta, a dezechilibra; a zăpăci. – Des1- + cumpăni. Vezi definitia »