ENDOSCOPÍE s. f. Metodă de examinare pe viu a unui organ cavitar sau tubular cu ajutorul endoscopului. – Din fr. endoscopie. Vezi definitia »

ACEFALOBRAHÍE s. f. monstruozitate congenitală, lipsa capului și a brațelor. (< engl. acephalobrachia) Vezi definitia »

PLASMOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază reacțiile chimice ale plasmei (2). [Cf. fr. plasmo-chimie]. Vezi definitia »

FOMENTÁȚIE s.f. Aplicarea în scop terapeutic a unui medicament cald pe o parte a corpului; (pop.) oblojire. ♦ Medicament folosit în acest scop. [Gen. -iei. / < fr. fomentation]. Vezi definitia »

ASFIXÍE, asfixii, s. f. Stare de sufocare datorită înecării, strangulării, gazelor toxice, ca simptom al unor boli etc. – Din fr. asphyxie. Vezi definitia »