Definita cuvantului abraș
ABRÁȘ, -Ă, abrași, -e, adj. 1. (Reg.; despre cai) Nărăvaș; (despre oameni) rău, violent. 2. (Despre acțiunile omului) fără nici un rezultat; neizbutit, nereușit. ◊ Expr. A ieși abraș = a nu izbuti. [Var.: iabráș, -ă] – Din tc. abraș.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu abraș
TALGERÁȘ, talgerașe, s. n. Diminutiv al lui talger. = Talger + suf. -aș. Vezi definitia »
iádeș (iádeșuri), s. n.1. Gen de rămășag (fr. philippine). – 2. Os al pieptului de pasăre, care servește la acest rămășag. – Mr. iadeț, megl. iadeș. Tc. yades „pariu”, din per. iadest (Șeineanu, II, 218; Lokotsch 922; Graur, GS, VI, 330), cf. ngr. γιαντές, bg. jadec. Vezi definitia »
sinéș, sinéși, s.m. (reg.) nume de pește; regină. Vezi definitia »
MARȘ, (1, 2, 3) marșuri, (4, 5) interj. 1. S. n. Mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație). ◊ Marș forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. ♦ (Înv.) Distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. ♦ Acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv. ♦ Probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi. ♦ P. gener. Deplasare, drum, cursă (obositoare). 2. S. n. Compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc. 3. S. n. Compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș (2). 4. Interj. Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat. 5. Interj. Cuvânt cu care se gonește un câine sau, p. gener., un om. – Din fr. marche, germ. Marsch. Vezi definitia »
coperíș, coperíșuri, s.n. (înv. și pop.) 1. acoperiș, acoperământ, învelitoare, înveliș. 2. îmbrăcăminte. 3. (fig.) capac (la oală), fedeu, pocriș. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z