coafá (coaféz, coafát), vb. – A pieptăna, a aranja părul. Fr. coiffer. – Der. coafor, s. m., din fr. coiffeur; coafeză, s. f.; coafură, s. f., din fr. coiffure; coafă, s. f. (cartuș de artilerie), din fr. coiffe. Vezi definitia »

COAFÁ vb. I. tr., refl. A(-și) pieptăna îngrijit părul, a(-și) aranja părul la coafor. [Pron. co-a-. / < coafor, cf. fr. coiffer]. Vezi definitia »

mangafá (mangafále), s. f. – Prostănac, neghiob. Tc. mankafa, mangafa (Șeineanu, II, 246; Ronzevalle 157). Vezi definitia »

GAFÁ, gafez, vb. I. Intranz. A face o gafă (3). – Din fr. gaffer. Vezi definitia »

ÁLFA¹ s. m. inv. 1. prima literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului a. ♦ ~ și omega = începutul și sfârșitul. 2. (fiz.) particulă ~ = particulă din doi protoni și doi neutroni; radiație ~ = radiație din particule alfa. (< fr., gr. alpha) Vezi definitia »