Definita cuvantului mantie
MÁNTIE, mantii, s. f. 1. (Astăzi fig.) Haină (de ceremonie) ca o pelerină lungă și largă, care se purta peste celelalte haine. 2. Haină de postav lungă și largă, purtată mai ales de călugări, peste altă îmbrăcăminte. ◊ Expr. A lua sub mantie = a proteja, a ocroti. – Din sl. mantija.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mantie
EXSANGVINÁȚIE s. f. extragere a sângelui dintr-un organism pentru a fi înlocuit cu sânge străin. (< fr. exsanguination) Vezi definitia »
CONTRATIPÍE s.f. (Fot.) Procedeu de retușare pe un negativ intermediar, folosit când negativul principal, foarte prețios, nu poate fi retușat. [< fr. contretypie]. Vezi definitia »
BRONHOGRAFÍE, bronhografii, s. f. Radiografie a bronhiilor cu ajutorul unei substanțe de contrast. – Din fr. bronchographie. Vezi definitia »
DECOMPOZIȚÍE, decompoziții, s. f. Determinare, prin analiză sau prin calcul, a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecționarea unui obiect dintr-o țesătură sau dintr-un tricot. [Var.: decompozițiúne s. f.] – Din fr. décomposition. Vezi definitia »
FRONTOLOGÍE s. f. parte a meteorologiei care studiază fronturile (5). (< fr. frontologie) Vezi definitia »