Definita cuvantului manutanță
MANUTÁNȚĂ, manutanțe, 1. Subunitate în cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari. 2. Operație de deplasare (uneori de cântărire, măsurare, ambalare) a materialelor, produselor, deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, al unui depozit etc. [Var.: manutențiúne s. f.] – Din fr. manutention.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu manutanță
BALÁTĂ s. f. poezie (medievală) care se cânta pe o melodie de dans, din una sau mai multe strofe și un refren. (< it. ballata) Vezi definitia »
năsấlcă, năsấlci, s.f. (reg.) ciubăr cu o toartă și două băieri de atârnat pe spate, folosit la transportul strugurilor culeși. Vezi definitia »
DISCIPLÍNĂ s.f. 1. Totalitatea regulilor de conduită care asigură menținerea unei purtări corespunzătoare într-o colectivitate. ♦ Supunere a membrilor unei colectivități față de dispozițiile date de conducere etc. 2. Spirit de ordine, deprindere cu o ordine strictă. 3. Ramură a unei științe; studiu; știință. [< fr. discipline, it., lat. disciplina]. Vezi definitia »
PĂRĂGINEÁLĂ, părăgineli, s. f. (Rar) Paragină. – Părăgini + suf. -eală. Vezi definitia »
poroboteálă, porobotéli, s.f. (reg.) mulțime, grămadă; înghesuială. Vezi definitia »