INDAMÍNĂ s. f. colorant organic albastru(-verzui), puțin rezistent față de acizi. (< fr., engl. indamine) Vezi definitia »

STÂLCEÁLĂ, stâlceli, s. f. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. – Stâlci + suf. -eală. Vezi definitia »

cucurmínă, cucurmíne, s.f. (reg.) bibilică. Vezi definitia »

RADÚLĂ, radule, s. f. Placă chitinoasă cu numeroși dințișori, asemănătoare cu o pilă, de pe limba unor moluște, servind la roaderea hranei. – Din fr. radule, lat. radula. Vezi definitia »

MANDÍBULĂ s. f. 1. maxilar inferior la animale; falcă. 2. fiecare dintre cele două părți ale ciocului păsărilor. 3. organ chitinos din aparatul bucal al unor insecte, cu care acestea taie frunzele sau sfâșie prada. (< fr. mandibule, lat. mandibula) Vezi definitia »