Definita cuvantului arătură
ARĂTÚRĂ, arături, s. f. 1. Acțiunea de a ara; arat1. 2. Pământ arat. – Ara + suf. -ătură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu arătură
TERZÍBAȘĂ s. m. (Înv.) Staroste de croitori. [Var.: tezírbașă s. m.] – Tc. terzıbașı. Vezi definitia »
PESTILÉNȚĂ s. f. 1. boală contagioasă; ciumă, pestă. ◊ miros infect. 2. (fig.) învățătură dăunătoare, periculoasă. (< fr. pestilence, lat. pestilentia, germ. Pestilenz) Vezi definitia »
GLICOGENÁZĂ s. f. enzimă din celula hepatică capabilă a transforma glicogenul în glucoză. (< fr. glycogénase) Vezi definitia »
RUMENEÁLĂ, (2, 3) rumenele, s. f. 1. Culoare rumenă, roșeață. 2. (Pop.) Fard, suliman, dresuri. 3. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori de culoare galbenă (Potentilla procumbens).Rumeni + suf. -eală. Vezi definitia »
PRUDÉNȚĂ s. f. Însușirea de a fi prudent; prevedere, precauție, circumspecție. – Din fr. prudence, lat. prudentia, it. prudenza. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z