Definita cuvantului maur
MÁUR, -Ă, mauri, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană făcând parte din populația băștinașă care locuia în antichitate în nord-vestul Africii; persoană făcând parte din populația arabă care a cucerit în evul mediu nord-vestul Africii și o parte a Spaniei. 2. Adj. Care aparține maurilor, privitor la mauri; mauresc, moresc. [Pr.: -ma-ur] – Din lat. Maurus, germ. Maure, fr. maure.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu maur
fláur (-re), s. n. – Flaut. Lat. flabrum (Bogrea, Dacor., I, 258; REW 3340a). Cuvînt rar. Vezi definitia »
comúr, -ă, adj. (reg.) (vită) de culoare neagră cu vânăt. Vezi definitia »
AUGÚR s.n. (Ant.) Prevestire făcută de auguri. ◊ A fi de bun augur = a fi semn bun. ♦ Prezicere, prevestire. [Pron. au-gur, var. auguriu s.n. / < lat. augurium, cf. fr. augure]. Vezi definitia »
TITANOZÁUR s.m. Reptilă fosilă gigantică. [Pron. -za-ur. / cf. gr. titan – uriaș, sauros – șopârlă]. Vezi definitia »
DUR2, -Ă adj. 1. (despre corpuri) tare, solid; greu de străpuns, de zgâriat. ♦ consoană ~ă = consoană care nu are nici un element palatal în articulația ei. 2. (despre ape) cu mare proporție de săruri de calciu și magneziu. 3. (fig.) aspru; crud, brutal. (< fr. dur, lat. durus) Vezi definitia »