BRUIÁ, bruiez, vb. I. Tranz. A perturba recepția unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. [Pr.: bru-ia] – Din fr. brouiller. Vezi definitia »

teoria care susține că viața terestră a existat mai întâi pe o altă planetă și apoi a fost „adusă” aici. Vezi definitia »

CONFIÁ, confiez, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A încredința cuiva ceva, a lăsa ceva în grija cuiva. 2. Refl. A se încrede în cineva; a se destăinui. [Pr.: -fi-a-] – Din fr. confier. Vezi definitia »

EXCORIÁ, pers. 3 excoriază, vb. I. Tranz. și refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pr.: -ri-a] – Din fr. excorier, lat. excoriare. Vezi definitia »

ARDEIÁ, ardeiez, vb. I. 1. Tranz. A condimenta o mâncare cu ardei iute (sau cu piper, boia etc.). 2. Refl. Fig. (Fam.; despre oameni) A se irita, a se supăra. [Pr.: -de-ia] – Din ardei. Vezi definitia »