Definita cuvantului mercantil
MERCANTÍL, -Ă, mercantili, -e, adj. (Livr.) 1. Comercial, negustoresc. 2. (Peior.) Care se preocupă numai de câștigul material, care urmărește în orice împrejurare să profite; interesat, materialist. ♦ (Despre sentimente) Bazat pe interese materiale. – Din fr. mercantile.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mercantil
INVINCÍBIL, -Ă, invincibili, -e, adj. (Adesea fig.) Care nu poate fi învins; de nebiruit, imbatabil, neînfrânt. – Din fr. invincible, lat. invincibilis. Vezi definitia »
REZOLVÁBIL, -Ă adj. Care se poate rezolva. [< rezolva + -bil]. Vezi definitia »
RIL s. n. 1. șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton, astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă. 2. șant pe un disc (2). (< germ. Rille, engl. rill) Vezi definitia »
TRANSMISÍBIL, -Ă adj. care poate fi transmis. (< fr. transmissible) Vezi definitia »
INCONSUMÁBIL, -Ă adj. care nu poate sau nu trebuie să fie consumat. (< fr. inconsommable) Vezi definitia »