Definita cuvantului monogeneză
MONOGENÉZĂ, monogeneze, s. f. (Biol.) Reproducere directă (prin ouă sau prin ovule) cu faze de dezvoltare identice. ♦ P. ext. Punct de plecare unic al unui lucru, al unui fenomen. – Din fr. monogenèse.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu monogeneză
nechítă, nechíte, s.f. (reg.) gălbenuși, gălbenele. Vezi definitia »
BOÁRFĂ, boarfe, s. f. Rufă sau haină (veche, uzată, zdrențuită). Vezi definitia »
OSTEOFIBRÓZĂ s.f. Boală la animale care se manifestă prin îngroșarea oaselor capului și ale membrelor. [< fr. ostéofibrose]. Vezi definitia »
BEȘLEÁGĂ, beșlegi, s. m. Căpitan de beșlii. ♦ Fig. Om bătrân, ramolit, prost. [Var.: beșli-agá s. m.] – Din tc. beșli ağasi. Vezi definitia »
OLFACTRÓNICĂ s.f. Disciplină care are ca obiect elaborarea unei tehnici instrumentale sensibile pentru identificarea lucrurilor și a oamenilor după mirosul lor caracteristic. [Gen. -iei. / cf. engl. olfactotronics] Vezi definitia »