Definita cuvantului munte
MÚNTE, munți, s. m. 1. Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri. ◊ Expr. Prin munți și văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul. ♦ Regiune, zonă muntoasă. 2. Fig. Grămadă, cantitate mare (și înaltă) din ceva; morman. ♦ Om foarte înalt (și solid). 3. (În sintagma) Munte de pietate = întreprindere capitalistă de credit specializată în acordarea de credite pe baza amanetării obiectelor de uz personal; casă de lombard. – Din lat. mons, -tem.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu munte
pârâșéște adv. (înv.; în expr.) a sta pârâșește cuiva = a sta împotriva (cuiva) cu un pârâș; a se împotrivi. Vezi definitia »
VORTICITÁTE, vorticități, s. f. Concept matematic utilizat în mecanica fluidelor, reflectă intensitatea circulației sau rotației dintr-un lichid și este reprezentată, de cele mai multe ori, prin viteza unghiulară de rotație. – Din vortex + suf. -itate. (După Wikipedia, enciclopedia liberă) Vezi definitia »
INSUBMERSIBILITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este insubmersibil. ♦ Capacitate a unei nave de a-și păstra proprietățile de plutire în anumite condiții grele și anormale. [Cf. fr. insubmersibilité]. Vezi definitia »
FRONTALITÁTE s. f. (În sintagma) Legea frontalității = canon în sculptura arhaică prin care se impunea reprezentarea din față și strict simetrică a corpului în raport cu planul median ce trece prin șaua nasului, stern și ombilic. – Din fr. frontalité. Vezi definitia »
TACITURNITÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi taciturn. – Din fr. taciturnité. Vezi definitia »