REPTILÍN, -Ă adj. Reptilian (1) [în DN]. [Cf. lat.t. reptilinus]. Vezi definitia »

clin (clinuri), s. n. – 1. Unealtă de cizmar, neprecizată. – 2. Bucată de pînză triunghiulară care se adaugă la haine pentru a le da lărgime. – 3. Porțiune triunghiulară de teren. – Mr., megl. clin „colț de pîine”. Sl. klinŭ „cui” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Miklosich, Lexicon, 289; Cihac, II, 62); cf. bg., sb., cr., slov., ceh., pol., rus. klin. Probabil este cuvînt identic cu „clină”, s. f. (povîrniș, coastă, plan înclinat), poate ca urmare a unei contaminări cu înclina (DAR crede că acest cuvînt s-a format pe baza it. china). Vezi definitia »

ORGANDÍN s.n. v. organdi. Vezi definitia »

BORODIN, Aleksandr Porfirievici (1833-1887), compozitor și chimist rus. Membru al „Grupului celor cinci”. Simfonii, poemul simfonic „Prin stepele Asiei Centrale”, opera „Cneazul Igor”, două cvartete, romanțe cu un caracter patriotic și de o largă respirație epică, inspirate din folclorul rus. Lucrări în domeniul chimiei organice. Vezi definitia »

BIZANTÍN, -Ă adj. 1. propriu Bizanțului sau Imperiului Bizantin. ♦ artă ~ă = artă caracterizată prin predominarea cupolei, a suprafețelor și liniilor curbe în arhitectură și printr-o varietate de culori în ornamentație. 2. (fig.) intrigant; perfid, corupt. (< fr. byzantin, lat. bysantinus) Vezi definitia »