PERSUASÍV, -Ă adj. convingător; insistent, stăruitor. (< fr. persuasif) Vezi definitia »

ASCENSÍV, -Ă adj. ascendent. (< it. ascensivo) Vezi definitia »

CONTRASTÍV, -Ă adj. care pune în evidență, accentuează un contrast. ♦ (lingv.) analiză ~ ă = metodă care explică fenomenele lingvistice prin analiza diferențelor dintre limbi sau dintre situațiile apărute în aceeași limbă; gramatică ~ă = gramatică bazată pe analiza contrastivă. (< engl. contrastive, fr. contrastif) Vezi definitia »

RECITATÍV, recitative, s. n. Gen de muzică vocală (executată de solist), cu sau fără acompaniament instrumental, care, prin intonații și prin ritmică asemănătoare vorbirii, se apropie de declamație și care, în operă, comentează acțiunea și face legătura între arii. – Din fr. récitatif. Vezi definitia »

PREZENTATÍV, -Ă adj., s. n. (cuvânt, expresie) care servește pentru a desemna pe cineva sau ceva. (< fr. présentatif) Vezi definitia »