CONDÍȚIE, condiții s. f. 1. Fapt, împrejurare de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni, putând-o frâna sau stimula. 2. (La pl.) Împrejurările în care se petrece un fenomen. ◊ Condiții de mediu = totalitatea factorilor de mediu biotici și abiotici în care trăiește o ființă. 3. Clauză a unei înțelegeri, a unei convenții, a unor negocieri etc. Condițiile tratatului de pace. ◊ Loc. adj. adv. Fără condiții = fără pretenții. ◊ Loc. conj. Cu condiția (ca să)... = numai în cazul că..., cu obligația (ca să)... 4. (Jur.) Eveniment viitor și nesigur de a cărui îndeplinire atârnă existența unei obligații. ♦ Situație juridică a unei persoane. 5. Situație socială a cuiva. 6. (Sport; în sintagma) Condiție fizică = situație a unui sportiv din punct de vedere fizic și al pregătirii sale teoretice și practice. – Din fr. condition. Vezi definitia »

-IATRÍE elem. iatr(o)-. Vezi definitia »

CONDUCTOMETRÍE s. f. metodă de analiză electrochimică bazată pe măsurarea conductivității unei soluții. (< fr. conductimétrie) Vezi definitia »

EPISTAZÍE s. f. inhibare a unei gene nealelice de către o genă dominantă sau recesivă. (< fr. épistasie) Vezi definitia »

INCARCERÁȚIE s. f. 1. (Livr.) Încarcerare. 2. (Med.) Strangulare a unei hernii. – Din fr. incarcération. Vezi definitia »