smolitór, smolitóri, s.m. (înv.) persoană care smolește (unge cu smoală). Vezi definitia »

ELECTROFÓR s.n. Aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin influență electrostatică. [Pl. -oare, (s.m.) -ri. / < fr. électrophore, cf. fr. électro-, gr. phoros – care poartă]. Vezi definitia »

PRESELECTÓR s.n. 1. Dispozitiv care pregătește dinainte condițiile necesare unei schimbări de viteză. 2. Mecanism de comutație auxiliar din ansamblul unui schimbător automat, cu preselecție directă. [Cf. fr. présélecteur]. Vezi definitia »

CIOROBÓR s. n. (Reg.) Ceartă cu vorbă multă și gălăgie; gâlceavă. – Onomatopee (comp. magh. csörpör). Vezi definitia »

TOTALIZATÓR, -OÁRE adj. Care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații. // s.n. Aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. [Cf. fr. totalisateur]. Vezi definitia »